Traseul nostru începe din zona Autogării Filaret și urmează apoi strada Fabrica de Chibrituri. În această zonă vom vizita obiective ce țin de patrimoniul industrial al capitalei cât și felul în care noile planuri de urbanism au intervenit asupra zonei. Va urma apoi vizitarea celei mai vechi parcelări pentru locuințe din București aflată pe Strada Învoirii.

Plecarea se va face din apropierea Garii Filaret

Traseul urmează apoi străbaterea șoselei Viilor un fost drum ce trecea printre viile și cramele la sud de oraș. Vom pătrunde apoi în cartierul Ferentari prin Strada Veseliei, nume ce amintește de jovialitatea locuitorilor atât din alte vremuri cât și din zilele noastre, incluzând aici și o poveste despre una dintre cele mai puternice femei din România secolului XX. Vom urma apoi zona „Blocurilor roșii” o altă amenajare muncitorească ce amintește de primii ani ai stalinismului românesc cât și grija pe care o purta regimul pentru clasa muncitoare. Ne vom plimba apoi la pas pe Calea Ferentarilor unde vom avea ca obiective Biserica Ferentari, construită în anul 1927 și Piața Ferentarilor urmând să ne deplasăm printr-o de-a lungul Bulevardului Pieptănari până la stația de metrou Eroii Revoluției unde turul nostru va lua sfârșit.

Obiective principale:

  1. Fabrica de Chibrituri

Industria chibriturilor a fost iniţiată de francezul Gobart, care a construit o mică fabrică de chibrituri în Bucureşti, lângă Filaret. Construcţia Fabricii de Chibrituri începe la 1878 pe un teren viran de pe platoul Filaretului şi accesibil din Şoseaua din Nou (actuala stradă Fabrica de Chibrituri), pe fondul unei politici care, urmând independenţa politică câştigată la 1877, se preocupa de crearea unei industrii naţionale moderne

  • Monetăria Statului

La data de 20 decembrie 1935 s-a inaugurat pe strada Fabrica de Chibrituri nr 30, un nou sediu al Monetăriei Statului din Dealul Filaret,

  • Strada Învoirii

Parcelarea pe de străzile Învoirii și Fabrica de Chibrituri reprezintă una dintre cele mai vechi parcelări de locuințe-tip din București.Casele au fost construite în 1898 pentru angajații Fabricii de Uleiuri Mohr, instituție care și-a schimbat ulterior denumirea în Phoenix13 Decembrie (în amintirea grevelor socialiste din 1918), și, din anii șaizeci, în Muntenia. Datorită importanței sale istorice și arhitecturale, ansamblul este clasat pe Lista Monumentelor Istorice sub denumirea de Parcelarea Fabricii de Chibrituri

  • Strada Veseliei

În perioada interbelică, această stradă era de fapt o uliţă de ţară cu bordeie acoperite cu stuf, fără niciun fel de utilităţi urbane. Mahalaua Ferentari se mai numea în anii interbelici „Cartierul Veseliei (chiar şi astăzi există în zonă o stradă a Veseliei). În anii 1945-1947, au fost construite aici primele ansambluri mari de locuinţe din perioada comunistă.

  • Blocurile roșii

La sfârșitul anilor 1940, Ferentariul a trăit o frumoasă povestea de iubire arhitecturală cu funcționalismul. Tributare acestui stil, blocurile roșii, denumite astfel în 1950 din pricina polistirenului folosit de autorități pentru a le renova la 70 de ani distanță, anunțau primele semne ale regândirii locuirii în noul proiect comunist.

  • Biserica  Sfântul Ioan Botezătorul (Ferentari)Calea Ferentari nr. 121. Anul 1927 aduce înființarea unei noi parohii ortodoxe în Ferentari urmată de crearea Asociației Sf. Ioan Botezătorul care milita pentru clădirea unui lăcaș bisericesc propriu al cartierului. Primul preot al bisericii a fost Alexandru Mieșulescu. El a fost cel care a reușit strângerea fondurilor necesare edificării acesteia și căreia i-a pus piatra de temelie pe data de 12 noiembrie 1933, în ziua prăznuirii Sfântul Ioan cel Milostiv, patriarhul Alexandriei. Datorită unor împrejurări favorabile biserica a fost construită repede. În anul 1933, țara noastră urma să participe la Expoziția Internațională de la Chicago cu o serie de exponate, printre care și construcția unei biserici ortodoxe românești. Dar, la realizarea acesteia s-a renunțat în ultima clipă și, în consecință, toate materialele au fost donate comunității din Cartierul Ferentari.
  • Piața Ferentari

Piața Ferentari a fost construită în 1947, odată cu ansamblul de blocuri de locuințe din Calea Ferentarilor nr. 70-74. În 2008 a fost refăcută complet și azi se prezintă publicului ca o construcție modernă ce asigură bune condiții de desfacere a produselor agroalimentare. 

  •  Strada Zăbrăuțiului

Aleea Zabrauti din Ferentari reprezinta un complex de locuinte sociale ajuns vestit mai ales dupa scandalul legat de curentul electric taiat in masa si platit apoi integral de catre cine altul decat Gigi Becali, episod care a scos in strada, cu mic cu mare, toata suflarea de acolo. Locuitorii din acest cartier sint in marea lor parte cetateni romi. Problemele si gradul de excluziune sociala din zona sunt cu siguranta destul de mari.

Parteneri

Acest material este publicat în cadrul proiectului, derulat de către Descoperă la pas Sectorul 5, cu susţinerea financiară a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti prin Centrul Cultural şi de Tineret „Ştefan Iordache”, prin programul de finanţare nerambursabilă în anul 2022 în baza Ordonanței nr. 51/1998 privind sistemul de finanțare a programelor, proiectelor și acțiunilor culturale din fonduri publice alocate pentru activităţi nonprofit de interes general

Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Sectorului 5 al Municipiului Bucureşti